Colegiul Național "Cantemir-Vodă"

Istoricul instituției

Acasă > Istoricul instituției

1868 - 1878

Gimnaziul “Matei Basarab”

În 1868, într-o perioadă de modernizare a societăţii româneşti, de afirmare a națiunii și a conștiinței naționale, de reforme burgheze, ia ființă Liceul “Dimitrie Cantemir”. La început se numea gimnaziul “Matei Basarab” și așa va fi până în 1878, când ia numele pe care îl poartă şi astăzi: Cantemir-Vodă.

Gimnaziul “Matei Basarab” începe de fapt prin înființarea, în 1865, a unei clase I, apoi, în 1867, a unei clase a II-a, care funcționau în clădirea liceului “Matei Basarab”. În 1868, cele două clase se mută într-un imobil situat în strada Sfinţilor, devenind odată cu aceasta o unitate şcolară de sine stătătoare, un gimnaziu cu o structură incompletă. Incompletă era și dotarea, cum arată un raport adresat Ministerului Învăţământului, prin care şcoala cerea achiziţionarea mai multor articole de mobilier.

Cel mai mare neajuns era însă lipsa unui sediu și simpla enumerare a adreselor clădirilor închiriate dă o imagine a dificultăților începuturilor: strada Sfinților, curtea bisericii Zlătari (1869), curtea bisericii Sf. Ecaterina (1873), strada Belvedere, apoi Fântânii, apoi Primăverii, strada Lahovari, toate acestea între 1878 și 1915, când a început construcția actualului sediu după proiectul Virginiei Haret, prima femeie arhitect din România, soția lui Spiru Haret. Nici aici lucrurile n-au fost line: întâi o aripă, după 9 ani corpul central, după 20 de ani aripa de pe strada Viitorului. De-abia în 1934 construcția capătă forma de azi. 

Primul director al acestei instituţii a fost Petrariu Ion, iar printre profesori se numără: A. Racoviceanu, profesor de matematică, Mihai Zenide, profesor de limba latină şi limba română, Ion Constantin Budulesceanu, profesor suplinitor de limba latină şi limba română, Lăzărescu – profesor de istorie și geografie.

Primul diriginte al clasei I a fost profesorul Ioan Manliu, iar al claseia II-a profesorul Mihail Zenide. Elevii studiau limba română – 3 ore săptămânal; limba latină – 6 ore săptămânal; istoria şi geografia – 3 ore saptămânal; religia – 2 ore săptămânal; matematica – 3 ore săptămânal; ştiinţele naturii – 2 ore săptămânal; desen – 2 ore săptămânal, iar pentru clasele II-a, a III-a şi a IV-a , planul de învăţământ prevedea în plus 3 ore săptămânal de limba franceză.

Legea din 1876 face o serie de schimbări în planul de învăţământ prin despărţirea limbii române de limba latină, a geografiei de istorie, prin introducerea fizicii la clasele a III-a şi a IV-a, a limbii eline în clasa a III-a, a igienei la clasa a IV-a, a caligrafiei, muzicii şi gimnasticii la toate clasele etc. Tot acum apare şi prima programă analitică pentru gimnaziu. Se împarte anul şcolar în semestre încheiate fiecare cu examene, promovarea elevilor fiind făcută atât pe baza notelor medii lunare, cât şi a celor două examene. Nu credem că vreun elev contemporan ar vrea să se întoarcă în timp!

1878 - 1919

Liceul “Cantemir-Vodă”

În 1878, pentru a se evita confuziile între Liceul “Matei Basarab” şi gimnaziul cu acelaşi nume, pentru că “Dimitrie Cantemir, fiu şi frate de domn şi el însuşi domn al Moldovei, face mândria trecutului nostru ca istoric, arheolog, literat şi în fine ca om de ştiinţă…”, şcoala adoptă numele de “Cantemir-Vodă”.

Crește numărul de clase şi de elevi. Și când, prin înființarea clasei a V-a, dorea să se transforme în liceu, vine războiul și ocupaţia germană din anii 1916-1917. Localul şcolii trebuie să fie părăsit, fiind destinat altor scopuri, iar elevii şi profesorii sunt nevoiţi să-şi găsească un refugiu temporar la alte şcoli, situație care durează până la sfârşitul anului şcolar 1918-1919.

În primăvara anului 1919 se porneşte acţiunea de reparare a stricăciunilor cauzate în timpul ocupaţiei germane şi se reiau lucrărilor de construcţie începute în anul 1915. În septembrie 1919 Gimnaziul devine Liceu prin Decretul – lege publicat in Monitorul Oficial  în 9 septembrie 1919.

Un episod greu ia sfârșit și acum, profesori și elevi deopotrivă, animaţi de dorinţa de a contribui la ridicarea neamului şi culturii româneşti, au pus baze solide pentru succesele obţinute de şcoala noastră în anii ce au urmat. Perioada interbelică înseamnă stabilirea și consolidarea prestigiului pe care îl moștenim și suntem datori să-l continuăm.

Trebuie să-i amintim în primul rând pe directorii care au muncit cu pricepere, energie şi dragoste faţă de şcoală, dezvoltând și perfecţionând activitatea acesteia: Constantin Ştefănescu-Priboi, V.D Păun, Pană Constantinescu, Vasile Mândreanu, Nicolae Florescu, Nicolae Bănescu, Vasile Şuteu.

1910 - 1938

Vasile Şuteu (director) și alți profesori iluștri

Vasile Şuteu s-a caracterizat printr-un înalt spirit de organizare, îndrumare şi conducere în munca didactică şi administrativă a liceului, pe care a dorit să-l ridice din toate punctele de vedere în rândul celor mai bune licee din Bucureşti. Exigenţa deosebită faţă de sine, de profesori şi de elevi era însoţită, însă, de o fermă principialitate, spirit de înţelegere şi dragoste pentru oamenii cu care lucra.

Directorului Vasile Şuteu, cel mai longeviv în această funcție (1910-1938),  profesor de limba latină şi limba germană, i se datorează grăbirea planului de construcţie a clădirii liceului, fără de care dezvoltarea sa ar fi fost cu mult întarziată. 

Directorul, gospodarul, organizatorul a fost dublat permanent de pedagogul şi de specialistul preocupat de îmbunătăţirea modului de predare şi însuşire de către elevi a cunoştinţelor. Vasile Şuteu a fost şi autor al unor valoroase manuale de limba latină pentru clasele a III-a şi a IV-a de liceu.

Drept omagiu, i se construieşte un bust care să ocrotească liceul, iar mai apoi un premiu cu numele lui se acordă celui mai bun elev al studiilor clasice din liceu.

De-a lungul timpului, lista profesorilor liceului cuprinde nume ilustre ale culturii naționale, a căror simplă enumerare (nu completă – nici nu e posibil aici) dă măsura calității actului educativ: Simion Mehedinţi, geograf, membru al Academiei Române; Gheorghe Bogdan-Duică, istoric literar, membru al Academiei Române; Dr. Marcel Brândză, botanist, doctorat la Sorbona; Alexandru Aricescu, licenţiat al Facultăţii de Matematică din Paris; Constantin Giurescu, istoric, membru al Academiei Române, Nicolae Bănescu, bizantinolog, membru al Academiei Române; Simion S. Radian, doctor în ştiinţe biologice; Nicolae Cartojan, istoric literar, membru al Academiei Române; Traian Lalescu, matematician, doctorat la Sorbona, membru al Academiei Române; Dan Barbilian, doctor în științe matematice – cunoscut de elevii contemporani mai degrabă ca Ion Barbu.

1919 - 1939

Activități școlare în perioada interbelică

Sub îndrumarea corpului profesoral excepțional, în perioada interbelică, elevii activează, cu succes, în domenii dintre cele mai diverse. Care erau preocupările elevilor de atunci?

Încă de la începuturi, matematica a fost importantă. Conduși de profesori ca Vasile Alaci şi Mihai Ghermănescu, cantemiriștii colaborează la “Gazeta matematică” şi “Revista matematică din Timișoara” și publică revista “Curierul matematic”.

Preocuparea pentru ştiinţele fizico-chimice se datorează  eforturilor permanente pentru procurarea unor materiale didactice cât mai variate şi moderne, precum şi pentru dezvoltarea laboratoarelor.  În anul 1936, liceul se adresează profesorului Gheorghe Dima de la Universitatea din Cluj, cerându-i sprijinul în ce priveşte utilarea şi amenajarea laboratorului de fizico-chimie, arătându-se că: “Liceul nostru, care are un muzeu potrivit pentru învăţarea ştiinţelor naturii, cu material didactic suficient şi o bibliotecă potrivită, nu e la înalţimea cerinţelor moderne ale unui liceu care doreşte să facă din specialitatea fizico-chimică un studiu experimental„.

Aprecierea calităţii muncii didactice desfăşurată în şcoală se poate vedea şi din faptul că, în anul 1937, cu Ordinul nr. 129597, Ministerul Educaţiei Naţionale mulţumeşte şcolii şi corpului didactic pentru pregătirea candidaţilor prezentaţi la liceu la examenul de bacalaureat.

În 1933 se înfiinţează comunitatea de muncă (un after school avant la lettre), program care avea ca scop lărgirea orizonturilor elevilor şi îmbunătăţirea relaţiei lor cu profesorii. În acest program sunt introduse un ansamblu de cor şi muzică instrumentală, experimente în laborator, şezători de lectură, tragere tir şi un atelier de croitorie, legătorie de carte, împletituiri de rafie, traforaj, modelări în plastilină, sculptură în lemn, căci “…idealul ar fi ca elevul să petreacă şi după-masa la școală, care ar răspândi în cazul acesta mai multă lumină şi cultură, să prepare lecţiile pentru a doua zi, să fie ocupat cu studiu şi lucrări in direcţia apitudinilor lor şi ca variaţie utilă, să facă sport supravegheat, lectură in bibliotecă şi să vadă filme potrivite cu vârsta…”. Așa se face că aveau din 1928 sală de cinematograf unde operatori erau elevii liceului (activitatea făcea parte tot din instruirea practică).

Ce mai făceau elevii? Șezători literare, nu doar în școală, ci și la sate. Organizate de obicei săptămânal, ele cuprindeau o dizertaţie literară urmată de diferite manifestări muzicale, lectură din scriitori români sau străini, scene scurte din lucrări dramatice româneşti.

Făceau mult sport: înființaseră, în anii 1936 și 1937 societatea sportivă “Avântul sportiv” şi echipele de volei, baschet şi altele participă la campionatele şcolare bucureştene. În anul şcolar 1934 -1935 echipele de volei şi baschet ale liceului sunt declarate campioane ale Capitalei.  Și trebuie amintit că primul meci oficial de baschet cu foaie de arbitraj a fost cel din 1927, între liceenii de la Mihai Viteazul și Cantemir Vodă.

Mergeau vara în colonie la Techirghiol, în excursii în jurul Bucureștiului sau în țară, duminica și în vacanțe, îmbinând obiectivele cultural-istorice  cu cele geografice, botanice şi urbanistice.

Absolvenți care, prin activitatea lor, sunt repere ale domeniilor de activitate: Stefan Luchian, pictor; Cincinat Pavelescu, magistrat si epigramist; Nerva Hodos, bibliograf și bibliolog; Haralamb Lecca, dramaturg; Petre Antonescu, arhitect; Ion Gheorghe Duca, om politic; Daniel Danielopolu, fiziolog şi clinician, membru al Academiei Române;  George Georgescu, dirijor, membru al Academiei Române; George Mihail Zamfirescu, scriitor şi dramaturg; George Călinescu, scriitor şi critic literar; Ioachim Botez, scriitor; Henry Stahl, sociolog; Dabija Florin, arhitect; Toboşaru Ion, teatrolog și estetician; Şerban Papacostea, istoric, membru al Academiei Române..

Realizările din această perioadă se datorează şi faptului că şcoala a ştiut să mobilizeze în ajutor şi comitetele de părinţi. Comitetul şcolar, format din părinţii elevilor, a jucat un rol foarte important în dezvoltarea liceului, acesta contribuind cu bani pentru construcţii şi amenajări, asigurându-se de întreţinerea clădirii, procurând material didactic, plătind majoritatea excursiilor, ba chiar ajutând corpul didactic cu probleme de locuință sau boală.

Organizată în fiecare an la 26 octombrie, serbarea închinată lui Dimitrie Cantemir constituie un prilej de dezvoltare a dragostei pentru şcoală şi patrie; se pun în valoare aptitudinile culturale şi artistice ale elevilor, se dezvoltă legăturile cu alte şcoli. Beneficiile materiale ale serbării sunt folosite atât pentru înzestrarea şcolii cu material didactic, cât şi pentru ajutorarea cu haine şi cărţi a elevilor săraci.

Semn al admiraţiei pentru personalitatea culturală a lui Dimitrie Cantemir este şi faptul că, în 1935, cu ocazia aducerii în ţară a osemintelor Voievodului Dimitrie Cantemir, o delegaţie de elevi şi profesori ai liceului nostru a plecat la Iaşi, participând la festivitaţile prilejuite de acest eveniment, iar sărbătorirea anuală a patronului şcolii a luat un caracter deosebit, transformându-se intr-o festivitate cultural-artistică.

1940 - 1989

Al doilea război mondial și perioada comunistă

Și când totul mergea așa de bine, vin peste țară și peste școală războiul, cutremurul din 1940 care deteriorează clădirea ocupată acum de Marele Stat Major, bombardamentul din 4 aprilie 1944 și se încheie o etapă importantă în viaţa Colegiului.

Perioada de după al doilea război mondial aduce schimbări: numărul claselor creşte semnificativ, în anul 1957 liceul adoptă ciclul şcolar complet (la acea vreme de 11 clase) și devine mixt, accesibil şi pentru fete şi pentru băieţi.

Cu toate acestea, în anul şcolar 1965-1966, odată cu schimbarea denumirii în “Liceul Dimitrie Cantemir” şi cu trecerea la sistemul de învatamânt cu 12 clase, se produce o demixtare progresivă a liceului, la examenul de admitere în clasa a IX-a fiind primiţi numai băieţi. Nu pentru multă vreme, însă.

La vremuri noi, oameni noi. Nu la fel de celebri ca predecesorii lor, profesorii continuă tradiția domeniului științelor exacte: începând din anul 1966 se trece la organizarea de clase speciale de profil matematică, fizică, chimie; rezultatele deosebite la fizică vor determina vizita marelui savantului Henri Coandă în 1971, ocazie cu care unul din laboratoarele de fizică primeşte numele său.

Crește semnificativ dotarea liceului, se dezvoltă mijloacele moderne de predare, se dezvoltă studiul limbilor străine, se înființează trupă de teatru, în cadrul bibliotecii școlii se organizează expoziții și acţiuni instructiv-educative, “Matineele Liceului Cantemir”, cu invitaţi personalităţi ale vieţii literare, publicişti contemporani şi istorici de la muzeele din Bucureşti.

Cum conducerea comunistă a țării credea în idealul educării prin muncă, în anul 1977 se desființează liceele teoretice și liceul trece în subordinea Ministerului Industriei Uşoare. În afară de apariția unor materii noi, nimic în atmosfera școlii nu se schimbă. Sub directoratul profesorului de fizică Marin Crăciun, care susține demersul profesorului Rizescu Gheorghe se înființează cercul de informatică, dând tradiției matematice un nou orizont. Apar premiile la olimpiada de informatică și se pun bazele unui domeniu nou în școală, care avea să aducă multe satisfacții.

Și numărul absolvenților care devin personalități continuă să crească: Șerban Dragomirescu, geograf, secretar știintific al Academiei Române, Răzvan Theodorescu, istoric, profesor universitar doctor, vicepreședinte al Academiei Române, Mihai Zamfir, profesor la facultatea de litere a Universității București, scriitor și istoric literar, cercetătorul ştiinţific Lorin Contescu, Cristian Benedict – muzeolog la secţia ştiinţifică a Muzeului de artă al României, Mircea Benedict – procuror, medicul Vladimir Beliş, fiul profesorului acestei şcoli, Alexandru Beliş, pianistul Nicolae Brânduş, Matei Alexescu, cecetător ştiinţific şi director al Observatorului  astronomic popular, Moscu Alcalai, Ilie Iliescu, I.Hossu, actorii Ştefan Bănică, Anda Călugăreanu, Mihai Constantin, Emil Hossu, regizorul Robu Boroianu, regizorul Lucian Pintilie, dar și Storescu Valentin, doctor în ştiinţe medicale, inginerii Boldur şi Florentin Stăncescu, Mircea Cărtărescu, poet, prozator, critic literar și publicist, Sir George Iacobescu, inginer și om de afaceri, ca să amintim doar o parte.

1990 - 2004

Liceul primeşte statut de liceu teoretic, iar apoi devine Colegiu Național.

Începând cu 1990 liceul primeşte statut de liceu teoretic, ieşind de sub tutela Ministerului Industriei Uşoare, iar în anul 1996 devine Colegiu Național.

Continuând politica de orientare spre nou, domnul director Marin Crăciun obține înființarea claselor cu profil de informatică pe lângă cele tradiționale, cu profil real și uman. De altfel, domnul profesor Crăciun a fost unul dintre primii directori care a înțeles rolul pe care avea să-l joace informatica în anii următori, de aceea liceul Cantemir a devenit un pol al învățământului informatic în București. Tot dumnealui a adus argumentele necesare ca, în 1996, liceul să devină Colegiul Național „Cantemir-Vodă”.

Prof. Radu Jugureanu și Domnul Director Marin Crăciun

Ceea ce începuse în 1985, la inițiativa profesorului de matematică Gheorghe Rizescu ca cercul de informatică, cu 15 calculatoare HC, se dezvoltă rapid. Centrul de informatică, amenajat în fostele săli ale contabilităţii, casieriei, bibliotecii și depozitului de manuale, dotat cu tehnică de calcul de ultimă oră la acea dată, devine un centru de atracție pentru elevi. Compartimentele, ca de firmă IT: laborator de limbaje de programare, laborator DTP, laborator multimedia şi soft educaţional, laborator sisteme de operare. Rezultatele nu întârzie să apară: premii și mențiuni la faza pe țară a olimpiadei de informatică, la Concursul naţional de creativitate şi soft educaţional, la Concursul Naţional de inventică. Două performanțe trebuie menționate: Mugurel Andreica – premiul II la Olimpiada Internaţională de informatică și Raluca Sauciuc – Locul I la Olimpiada Internaţională de Informatică secţiunea pe Internet, SUA, cu 2000 de puncte din tot atâtea posibile.

Excepționala activitate a profesorului Radu Jugureanu, care, încă din 1987 crease nucleul de performanță în informatică, susținut de colegii săi Florentina Mocrienco, mai apoi Emil Dragomirescu, Dana Vlădoiu, Rodica Bălașa, fac din cercul de informatică doar un început.  Urmează nu un centru, ci două academii: una specifică rețelelor de calculatoare, cealaltă bazelor de date, ale celor mai mari firme din domeniu. 

Astfel, în anul 1999 se înființează prima Academie Regionala CISCO din România, Academia Cantemir Vodă, coordonată de profesorul Emil Dragomirescu, care a fost și primul instructor, alături de Alexandru Popa.  În prima grupă a viitorilor instructori, profesorii Radu Jugureanu, Dana Vlădoiu, Florentina Mocrienco devin colegi de clasă cu elevi din clasele a XI-a şi a XII-a: Dan Savu, Cătălin Nicolescu, Lucian Ionescu, Andrei Chirilă, Sorin Râbu, Mugurel Ionuţ Andreica, Alexandru Popa, Raluca Sauciuc, Ana-Maria Ivănescu.

O încununare a activităţii acesteia o reprezintă recunoaşterea venită cu ocazia Conferinţei Internaţionale „Cisco Learning Comunity”, de la Copenhaga, din octombrie 2002, când această academie a primit distincția de “Cea mai buna academie din spațiul EMEA”.

În anul 2003, datorită rezultatelor obţinute la concursurile şcolare şi olimpiade,  colegiul nostru a fost selectat de către Oracle România să participe la programul pilot al Academiei Oracle University. Au fost doar două licee din București participante la program: Tudor Vianu și Cantemir Vodă. Profesoara Florentina Mocrienco a absolvit cursurile de Modelare a bazelor de date şi SQL organizate în cadrul universităţii UCLA, din Los Angeles, SUA. În același an, directorul Oracle Internet Academy, Thomas Kadelbach şi responsabilul pentru iniţiative educaţionale în EMEA, Orla NiChorcora, vizitează liceul și sunt impresionaţi de proiectele elevilor noştri, dar și de cunoştinţele lor de engleză. Profesoarele Florentina Mocrienco şi Rodica Bălaşa au fost invitate să participe la Colocviul organizat de Oracle Corporation din România.

Și lucrurile nu se opresc aici: în 2003, trei eleve, Ana Maria Roşioară, Andreea Neagu şi Adriana Cocic (echipa 3A, nu e clar?) participă la prima ediţie a Cupei SIVECO, cu un pachet de lecţii de informatică şi chimie în format electronic, realizat sub îndrumarea profesoarelor Florentina Mocrienco și Teodora Negrilă. De ce? Printre altele, deoarece ideea că <<informatica e doar apanajul băieţilor>> e o prejudecată”. Și câștigă locul I. Echipa este apoi invitată să participe la conferinţa internaţională EDUCA de la Berlin din 2003 referitoare la Instruirea asistată de calculator şi software educaţional, unde impresionează prin tinereţe şi entuziasm.

Anii 1990 – 2004 au fost ani pe care nimeni nu-i poate uita. Atunci s-a muncit cu determinare, cu pasiune, s-au legat prietenii pe viață, s-au conturat cariere. Profesorii și laborantele își amintesc cum, seara târziu, trebuiau să-i dea afară din laboratoare și să-i trimită acasă pe elevii care, lucrând, pierduseră noțiunea timpului. A fost un timp al dezvoltării, al emulației, un timp frumos, legat în memoria colectivă în primul rând de profesorul Marin Crăciun, figură emblematică a directorului de școală care cultivă oameni și crește caractere prin exemplul personal și dragoste de școală. Evocat întotdeauna cu dragoste, a făcut posibilă crearea “familiei Cantemir”, așa cum n-a mai fost alta de atunci.

2005 - 2010

Lucrări de consolidare şi restaurare

Perioada ce urmează, fără să fie una de stagnare, nu se ridică la nivelul precedent: o parte din profesorii care generaseră performanță părăsesc liceul pentru posturi de specialiști în industria IT sau pentru posturi de răspundere în structurile Inspectoratului școlar. Colectivul se schimbă, dar se schimbă și elevii și sistemul. Apar poli noi de interes – roboții, proiectele internaționale. Oricum, colegiul este o prezență constantă la concursurile de profil, cu rezultate nu spectaculoase, dar constante. Și, din cînd în când, chiar foarte bune: locul al II-lea pe țară la World Robot Olympiad (2016), mențiune la faza națională a olimpiadei de informatică, în 2018.

Performanțele elevilor variază: ceea nu s-a schimbat în toți acești ani este pasiunea pentru programare transformată în profesie: foștii noștri elevi scriu cod pe toate meridianele pământului, lucrează la toți giganții IT pe care-i știm cu toții sau predau la universități prestigioase, în țară sau aiurea.

Dar performanța nu e apanajul unui singur domeniu, la Cantemir. Geografie, biologie, limba română, limba engleză, aproape că nu există domeniu în care elevii colegiului să nu câștige premii. Un director nou, profesor de limba română, domnul Aurică Olteanu, a dat un elan nou științelor umaniste. Cantemiriștii obțin premii și mențiuni la olimpiadele naționale la toate limbile – română, latină, franceză, germană, la olimpiadele de psihologie, de sociologie, biologie, geografie și, în continuare la matematică, fizică, informatică. Ba chiar depășesc granițele: Gruia Bădescu, Medalia de Aur la Olimpiada Internationala de Geografie, Durban, Africa de Sud, 2002.

În timp ce instruirea și educarea înfloreau, clădirea liceului începea să-și simtă anii. La aproape 100 de ani, rezistând războaielor, cutremurelor, vremurilor, ridurile adânci deveniseră crăpături și bătrâna doamnă, opera unei alte mari doamne, uitase grația tinereții.

Cum restaurarea monumentului istoric e costisitoare, clădirea este inclusă în planul Băncii Europene de Investiţii şi, în primăvara anului 2007 încep lucrările de consolidare şi restaurare, care durează trei ani.

Trei ani grei, căci o parte din clase sunt găzduite la Şcoala Generală nr. 23 din apropiere, profesorii fac naveta, biblioteca este mutată, apoi este mutată din nou, la fel cancelaria, laboratorele, secretariatul, totul se deplasează, se împachetează și despachetează până când, în 2010 începe un an școlar în “casă nouă”.

Cu laboratoare noi, modern utilate, cu cantină, sala de sport refăcută și teren de baschet în curte, cu mansardă nouă pentru laboratoarele de informatică și cu spații de recreere pentru elevi, cu centrală automată, clădirea colegiului se transformă într-un spațiu pe care-l iubesc deopotrivă elevii și profesorii lor. E o clădire cu suflet tânăr și asta se simte atunci când o privești: nu are aerul sever al altor școli centenare. Refăcut și el (e drept că mai târziu), bustul domnitorului Cantemir ne privește pe toți, liniștit și încrezător.

2006 - Prezent

Activități, proiecte și parteneriate

La vremuri noi, activități noi. Începând cu anul 2006 liceul nostru se mândrește și cu participarea la proiecte internaționale, finanțate de Comisia Europeană prin programe care de-a lungul vremii au avut diverse nume: Socrates, LLP (Longlife Learning Programme), Erasmus+.

Este dificil de cuantificat impactul acestor parteneriate asupra Colegiului „Cantemir”; ce știm cu siguranță este că ele și-au pus o amprentă clară asupra celor care s-au implicat, mai ales asupra elevilor și profesorilor care au avut șansa să participe la schimburi de experiență în străinătate. Și-au făcut prieteni, au împărtășit experiențe și metode de lucru, au făcut fapte bune, au creat și au împărtășit rezultatele proiectelor celor din jur, în zeci de acțiuni de diseminare. Și-au promovat țara prin imagini, prin cântece, prin profesionalismul cu care s-au implicat. Au cunoscut locuri minunate, și-au lărgit cultura generală. Au învățat făcând, zâmbind, jucându-se.

În cadrul primului proiect, “School medias as a source of informations about European countries” (2006-2007), cu doi parteneri, din Franța și Ungaria, provocarea cea mai mare a elevilor din cele trei instituții a fost să realizeze o revistă, astfel că ei au devenit peste noapte jurnaliști. Au scris articole despre diverse subiecte interesante pentru tineri, de la artă și știință până la modă și petrecere a timpului liber. Revista s-a numit ”Come With Us”. A urmat “ECO-ART” (2010-2012), primul parteneriat coordonat de liceul nostru, care a prilejuit întâlnirea cu profesori și elevi din cinci instituții din Marea Britanie, Cehia, Italia, Turcia, Portugalia. Forța și frumusețea artei au devenit canale pentru a transmite întregii lumi mesaje despre protecția planetei și a vieții. S-au organizat expoziții motivaționale în toate instituțiile participante, ele culminând cu cea realizată într-un spațiu public din Boston și cu o revistă în limba engleză, ”Art for the Planet”. “Citizen of CARE-LAND” (2013-2015), cu douăsprezece școli din tot atâtea țări, a avut ca scop motivarea generației tinere de a se implica în găsirea de soluții la problemele actuale ale Europei.

În prezent, în colegiu se desfășoară patru proiecte europene: “Technology Enhanced Learning and Lighening – TELL it to the world” (2017 – 2019), “ZOOMING IN – GOOD FOCUS” (2017 – 2019), “It’s TIME – Technology, Innovation and Media in Education” (2018 – 2019), “ÊTRE EUROPÉEN EN 2020; CE QUI NOUS UNIT, CE QUI NOUS DISTINGUE; NOS DÉFIS, NOS RÊVES” (2018 – 2020), cu parteneri din cinci țări, în cadrul cărora elevii și profesorii participă la cursuri de perfecționare și desfășoară activități de integrare a tehnologiilor moderne în actul educațional.

Unul dintre avantajele participării la proiectele internaționale este comunicarea cu partenerii în limbi străine. Grației activității profesorilor lor, nivelul elevilor noștri este unul ridicat, dovedit prin numeroasele premii obținute la olimpiadele școlare.

Participăm nu doar la proiecte internationale. Pentru proiectele naționale, câteva exemple: Festivalul Național de Arte pentru Liceeni – LicArt, în parteneriat cu Clubul “Nouă ne Pasă!” în toți cei 17 ani de existență, Festivalului de Lectură pentru Copii – NARATIV, în parteneriat cu Asociația Curtea Veche, Fotoclub – formă de educație vizuală, complementară și interdisciplinară, proiect desfășurat cu un grant din partea Ministerului Educației Naționale. Proiecte CIVITAS: Artitudine (2015), Centrul de dezvoltare personală Autentic Teen (2016), InfoFest (2017), Intersecții culturale (2017). Și “Cinci licee, cinci muzee” și multe altele.

Prezent

Activități extrașcolare

Și, în școală nouă și dragă, ce fac elevii de astăzi, în afară de învățare?

O mulțime de activități: cei înscriși la clubul de debate iau în mod constant premii la toate concursurile la nivel național.

Sau cântă, cu pasiune și bucurie, așa că iau premii la Festivalul de colinde, la concursul Chanson Francophone, dau concerte la Palatul Parlamentului.

Sau fac sport. N-ati uitat de primul meci oficial de din ‘27, dintre Mihai Viteazul și Cantemir Vodă, nu? Tradiția s-a păstrat (noblesse oblige!) așa că echipa de fete (căpitan, Cornelia Enescu) a fost campioană în 2006 la Olimpiada Națională,  apoi, ca și echipa de băieți, finalistă la etapa pe zonă a aceleiași olimpiade din 1996 (cu Virgil Stănescu în echipă) și până în 2014. Băieții și-au luat revanșa în 2016, când au luat locul I la festivalul Tineretului și Sportului – doar un an, căci în anul următor fetele au revenit și s-au clasat pe locul al doilea  – băieții, pe al treilea. Și au continuat să se claseze pe lucurile fruntașe la multe competiții pentru liceeni. Ca și la tenis de masă sau la șah.

Și între timp, continuă seria premiilor: Ilie Gabriela Ruxandra – Premiul I pe  țară (2015), Premiul al II-lea (2017), mențiuni (2016 și 2018) la Olimpiada de limba spaniolă, premii la olimpiada de informatică, de geografie, de economie, la multe concursuri naționale.

Din 2013, în colegiu apar, după multă vreme, elevii de gimnaziu. Între 24 de clase de liceeni, o clasa a V-a, copii de 10 ani într-o mare de adolescenți nu prea dispuși să cedeze teritoriul. Doar că, pe măsură ce anii trec, copiii se înalță și încep să fie priviți cu alți ochi: locul al doilea pe țară pentru echipa Colegiului la Olimpiada de Robotică, premiul al III-lea la etapa națională a Olimpiadei de matematică – Popescu Victor (2016), o mențiune la etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română, premii la concursul național “Terra”, la pictură și lectură…  Au înțeles repede!

Astăzi, suntem unul dintre cele mai bune licee din București și din țară. N-o spunem noi, o spun ierarhiile Ministerului Educației.

Altfel, ce se mai poate spune despre Colegiul Național “Cantemir Vodă”? Că în continuare ore, lucrări,  teze, bacalaureat, absențe, ședinte cu părinții, olimpiade, recreații, excursii, morală… De 150 de ani…